Potrivit unor informații, Guvernul își dorește ca plata TVA să fie făcută la facturare, nu la încasare. Având în vedere că, în urmă cu mai mulți ani, Guvernul Ponta susținea plata TVA doar la încasarea facturii, l-am contactat pe Victor Ponta pentru un punct de vedere referitor la această măsură pe care intenționează să o facă actualul Executiv:
„Este o ordonanță prin care se aduc mai multe modificări regulilor fiscale. Eu am învățat că, în general, atunci când se fac schimbări, ele trebuie discutate mult în public și trebuie pusă o perioadă de șase luni sau un an până să intre în vigoare. Trebuie să pregătești administrația, aparatul administrativ, ca să știe să aplice.
Schimbările peste noapte, de obicei, duc la greșeli. Eu cred că noul ministru are intenții bune, dar aparatul din minister caută noi miniștri și încearcă să le pună niște lucruri și niște modificări. Trebuie analizat și negociat foarte mult înainte de a lua această măsură“, a precizat, pentru DC News, Victor Ponta.
––
VEZI ȘI ALTE ȘTIRI: Neadoptarea măsurilor de limitare a cheltuielilor bugetare ar genera un necesar de finanţare suplimentar de 95,1 miliarde lei, cu impact asupra deficitului bugetului general consolidat de 6,2% din produsul intern brut în anul 2022, afectând sustenabilitatea finanţelor publice, potrivit unui proiect de Ordonanţă publicat de Ministerul Finanţelor.
Totodată, neadoptarea măsurilor fiscale ar determina o reducere a veniturilor bugetare în anul 2022 de 6 miliarde lei, reprezentând 0,5% din produsul intern brut anul viitor.
„Menţinerea în anul 2022 a cuantumului brut al salariilor de bază/soldelor funcţiei de bază/salariilor funcţiei de bază/indemnizaţiilor de încadrare lunară, precum şi a indemnizaţiilor aferente funcţiilor de demnitate publică şi funcţiilor asimilate acestora de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice la nivelul acordat pentru luna decembrie 2021, determină o reducere a necesarului de finanţare de circa 16.631,9 milioane lei”, se precizează în nota de fundamentare care însoţeşte proiectul de act normativ.
Totodată, majorarea salariilor de bază ale personalului care ocupă funcţiile prevăzute în anexa nr. II „Familia ocupaţională de funcţii bugetare „Sănătate şi asistenţă socială” la Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare determină un necesar de finanţare de 807,8 milioane lei.
Pe de altă parte, menţinerea în anul 2022 a cuantumului sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2021 determină o reducere a necesarului de finanţare de circa 8,23 miliarde de lei.
În acelaşi timp, menţinerea în anul 2022 a cuantumului indemnizaţiei de hrană la nivelul din anul 2021 determină o reducere a necesarului de finanţare de circa 974 milioane lei.
Documentul mai arată că neacordarea în anul 2022 a indemnizaţiei de vacanţă de care beneficiază personalul din sectorul bugetar determină o reducere a necesarului de finanţare de circa 3,22 miliarde de lei, în timp ce neacordarea de premii şi compensarea exclusiv cu timp liber corespunzător a orelor efectuate peste programul normal de lucru determină o reducere a necesarului de finanţare de circa 4,03 miliarde de lei.
„Neacordarea în anul 2022 a biletelor de valoare, cu excepţia tichetelor de creşă, reglementate de Legea nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare determină o reducere a necesarului de finanţare de circa 2.160 milioane lei”, se mai precizează în document.
Proiectul de act normativ mai arată că menţinerea anumitor categorii de indemnizaţii şi rente viagere determină o reducere a necesarului de finanţare de circa 637,8 milioane lei.
„Menţinerea anumitor categorii de drepturi de care beneficiază personalul militar, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare şi neacordarea ajutoarelor la trecerea în rezervă/pensionare determină o reducere a necesarului de finanţare de circa 1.911 milioane lei”, se mai precizează în document.
Totodată, neindexarea pensiilor militare de stat şi neacordarea indemnizaţie pentru limită de vârstă pentru primari, viceprimari, preşedinţi şi vicepreşedinţi consiliilor judeţene determină o reducere a necesarului de finanţare de circa 961,8 milioane lei.
„Neacordarea cupoanelor sociale şi prorogarea unor prevederi din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, Ordonanţa Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică, precum şi a Legii nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziune, cu modificările ulterioare, şi Legii nr.195/2020 privind statutul personalului feroviar determină o reducere a necesarului de finanţare de circa 56.423,8 milioane lei”, mai arată proiectul.
În mod corespunzător, având în vedere că aceste drepturi sunt impozabile în anul 2021 se estimează o reducere a veniturilor din impozit pe venit şi contribuţii de asigurări de 13.079,1 milioane lei.
„De asemenea, măsurile fiscale au un impact pozitiv asupra veniturilor bugetare pe anul 2022 de 2.245,5 milioane lei venituri ale bugetului de stat (facilitatea fiscală pentru cheltuielile cu educaţia timpurie, modificarea regimului de impozitare a microîntreprinderilor, majorarea plafonului de aplicare a cotei reduse de TVA în cazul livrărilor de locuinţe, prorogarea termenului prevăzut la art. 6 din Ordonanţa Guvernului nr. 5/2013, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a termenului prevăzut la art. 6 din Ordonanţa Guvernului nr. 6/2013) şi 586,8 milioane lei venituri din contribuţii sociale (eliminarea facilităţii de exceptare de la plată contribuţiei de asigurări sociale de sănătate pentru pensionari, majorarea plafonului neimpozabil în cazul cadourilor în bani şi/sau în natură)”, se mai precizează în nota de fundamentare.