office@ajutorfinanciar.ro

Raport BNR: PNRR va fi greu de pus în practică având în vedere slăbiciunea instituțională autohtonă

By: ajutorfinanciar0 comments

Raport BNR: PNRR va fi greu de pus în practică având în vedere slăbiciunea instituțională autohtonă  /  Foto cu caracter ilustrativ: Pixabay
Foto cu caracter ilustrativ: Pixabay

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) va fi greu de pus în practică având în vedere slăbiciunea instituţională autohtonă, dar trebuie să “ne dăm peste cap” pentru a reuşi în acest scop, potrivit raportului de analiză a convergenţei “România – Zona Euro, Monitor”, publicat pe site-ul Băncii Naţionale a României.

“PNRR capătă o valoare excepţională în condiţiile de acum; el înseamnă resurse suplimentare pentru economie, care să ajute transformarea verde şi digitalizarea, să impulsioneze reforme necesare, să mărească valoarea adăugată în economia românească, care să permită salarii mai mari. PNRR poate atenua efectul contracţionist cauzat de un impuls fiscal ce nu ar mai fi pozitiv în 2022 (pe fondul consolidării fiscale) cât şi de o înăsprire, fie şi graduală, a politicii monetare. PNRR semnifică cumulat, pe 6 ani, circa 12% din PIB-ul României. O absorbţie masivă de resurse, alături de ce se obţine prin Cadrul Financiar Multianual (CFM), ar însemna foarte mult pentru o economie ce este vlăguită de criza sanitară (ce va continua şi în 2022) şi care este perturbată de şocul preţurilor la energie, de redresarea inegală a sectoarelor industriale şi a serviciilor. Va fi greu de pus în practică PNRR având în vedere slăbiciunea instituţională autohtonă, dar trebuie să “ne dăm peste cap” pentru a reuşi în acest scop. Mai ales în ani de vitregie se verifică responsabilitatea şi luciditatea oamenilor politici, solidaritatea la nivelul societăţii”, se spune în raportul intitulat “O iarnă grea, în multe privinţe!”.

Cele trei probleme din iarna aceasta

Conform raportului, iarna în care intrăm este marcată de trei procese (în Europa, în lume) ce au conexiuni ample şi adânci cu economia, societatea în ansamblu. Este vorba despre un nou val al pandemiei, şocul preţurilor la energie, impactul schimbărilor climatice.

Raportul menţionează că pandemia a revelat slăbiciuni structurale mari în sistemul medical public şi cel educaţional, domenii care sunt sub-finanţate în mod cronic de ani de zile. O finanţare adecvată a acestor doua domenii, care furnizează bunuri publice vitale pentru societate, ar semnifica cumulat, anual, un plus necesar in bugetul public de 2,5-3% din PIB – având în vedere media UE.

“De remarcat că aceste procente, ce privesc cheltuieli permanente în bugetul public, echivalează cu ceea ce autorităţile publice ţintesc printr-o colectare mai bună a veniturilor fiscale până în 2026. Admiţând că s-ar distribui mai mult pentru sănătate şi educaţie potrivit cifrelor menţionate, ce am face atunci cu consolidarea bugetară, care implică aducerea deficitului bugetar ESA la circa 3% din PIB până în 2024? Gândul duce automat la nevoia de a creşte veniturile fiscale/bugetare cu substanţial peste 3% din PIB la orizontul lui 2024. Alternativa, deloc încurajatoare, fiind să nu creştem investiţiile (cheltuielile) pentru sănătate şi educaţie, pentru alte nevoi importante. Împreună cu şocul preţurilor la energie, pandemia a pus mai clar în evidenţă fragilitatea unui buget public care prin veniturile fiscale (circa 27% din PIB, inclusiv contribuţii) este la coada UE şi care cu mare dificultate poate furniza bunuri publice de bază”, se arată în raport.

Suna un Consultant !

Banul public nu e cheltuit corect

Documentul precizează că nu numai resursele bugetare actuale sunt firave, însă nici cheltuirea banului public nu este făcută adesea cu spirit gospodăresc. Este nevoie de un control mult mai riguros al cheltuirii banului public, în investiţii şi alte utilizări. De altfel, CE, cere cu insistenţă examinarea cu atenţie a cheltuielilor publice (spending review) în România, în UE în general.

Balanţa riscurilor din Raport evidenţiază impactul pandemiei, al şocului energetic şi al schimbărilor climatice asupra economiei/societăţii româneşti, faptul că se măreşte probabilitatea unei noi divergenţe faţă de ţările avansate din UE. Ca şi alte state din UE, România este într-o fază prelungită de management de crize, este sub asediu – într-un război cu o pandemie ce continua şi supusă şocului reprezentat de puseul mare al preţurilor la energie, de schimbarea inevitabilă în preţurile relative cauzată de lupta contra emisiilor de carbon. Acest context foarte dificil este îngreunat de nevoia de a concilia nevoia de a amortiza şocurile menţionate (de a distribui echitabil impactul total) cu nevoia de corecţie a marilor dezechilibre macroeconomice. Schimbările climatice şi alte evenimente extreme vor pune presiune crescândă asupra bugetului public, în condiţiile unui spaţiu fiscal foarte limitat.

“Creşterea substanţială a veniturilor fiscale/bugetare este, prin urmare, absolut necesară pentru a răspunde adecvat la provocări actuale şi viitoare foarte mari. România este lanterna roşie în UE, în privinţa gradului scăzut de colectare a TVA (un deficit de circa 35%, faţă de o medie în UE de circa 10%), ceea ce arată rezerve considerabile de creştere a încasărilor fiscale. Deficitul bugetar cash în 2021 va fi probabil în preajma cifrei ţintite de autorităţi (de 7,13%), în timp ce deficitul ESA va fi probabil în jur de 8% din PIB, o imponderabilă fiind efectul măsurilor de sprijin pentru populaţie şi IMM-uri în contextul şocului preţurilor la energie. Deficitul extern, de cont curent, va fi probabil peste 6,3-6,4% din PIB (faţă de 5,5% din PIB în 2020) cu o finanţare negeneratoare de îndatorare în scădere, la sub 60%. Într-un an cu o creştere a PIB considerabil peste cea prognozată şi cu un deflator înalt, ar fi fost bine ca deficitul cash să fie sub 7% din PIB, pentru a ajuta consolidarea fiscală/bugetară”, se spune în raport.

Potrivit documentului, corecţia deficitului bugetar este ţintită de documente oficiale la orizontul anului 2024; această perioadă se poate întinde dacă circumstanţele vor fi nefavorabile. Esenţial este ca programul de măsuri să fie echilibrat (să vizeze nu numai latura cheltuielilor bugetare, adică să urmărească şi creşterea veniturilor fiscale), să fie credibil, să stabilizeze datoria publică ca pondere în PIB.

Raportul a fost întocmit de Daniel Dăianu

De asemenea, se menţionează, printre altele, că politica economică trebuie să urmărească deficite bugetare structurale mici, dezechilibre externe uşor finanţabile, să utilizeze resurse interne şi atrase (bani europeni) pentru ca economia să capete robusteţe, rezilienţă, versatilitate.

“Creşterea rezilienţei, a versatilităţii sistemului economic al României, este un efort ce se va întinde pe ani; este un demers absolut necesar dacă vrem să evităm să suferim mai mult, cu fracturi sociale, cu emigraţie în creştere, conflicte interne exacerbate, posibil şi deteriorarea procesului democratic. Iar PNRR poate fi un instrument excepţional pentru a atinge aceste scopuri şi trebuie să fie valorificat cât mai bine. În economie, societate, este nevoie de cooperare şi solidaritate. Dar acest deziderat nu este uşor de realizat; există impedimente ce ţin de interese divergente, propensiuni individuale şi de grup, viziuni ideologice diferite. Unde solidaritatea şi cooperarea lipsesc, domină sentimente şi comportamente gen “fiecare pentru sine”. Retorica ce recuză, explicit sau implicit, principiul şanselor egale în funcţionarea economiei, a societăţii, este incomprehensibilă într-o ţară unde gradul de excluziune socială, de sărăcie în rândurile copiilor, este printre cele mai înalte in UE, unde ultima criza financiară şi pandemia au accentuat inegalităţi şi inechităţi. Solidaritatea şi principiul şanselor egale implică respectul autorităţilor publice faţă de cetăţean, lupta contra corupţiei şi hoţiei, extragerii de rente, evaziunii fiscale şi evitării plăţii taxelor şi impozitelor, încălcării legilor şi normelor ce definesc un stat de drept, un stat membru al UE”, se mai spune în raport.

Raportul a fost întocmit de o echipă condusă de academicianul Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal, potrivit Agerpres. 

Related post

Leave A Comment