Inflația ar urma să atingă nivelul maxim în luna iunie 2022, de când ar urma să intre pe un trend descendent până la finalul anului, arată prognoza Băncii Naționale a României. Asta, dacă nu se adeverește scenariul BCE!
Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, a declarat, la Antena 3, în emisiunea moderată de către jurnalistul Adrian Ursu, că ”până la sfârșitul acestui an, până în decembrie, BNR a prevăzut o scădere a inflației până la 9% (n.r. pentru luna martie 2022, INS a anunțat o inflație de 10,2%) și cu asta s-ar încheia 2022, iar pentru 2023 avem deja un puls în jos și să ne îndreptăm către ținta de inflație a Băncii Naționale, care este mai mare decât a Băncii Centrale Europeană. BCE are 2%, noi avem 2,5%. Ideea este îndreptarea către această țintă de 2,5% și avem șanse dacă nu se adeverește prognoza făcută, într-un demers critic, de către primul economist șef al BCE, care vede, la sfârșitul acestui an, o stagflație în toată Uniunea Europeană, în primul rând în zona euro. Dacă este stagflație în zona euro, nu scăpăm nici noi. Ar însemna nu numai inflație mare, dar și o stagnare economică, dacă nu chiar o depresie economică, și șomaj mare. Dacă nu va fi stagflație, avem toate șansele să ne ducem, până la sfârșitul anului cu inflația la 9% și, începând din 2023, să coborâm către ținta de 2,5%”.
Stagflația ar fi o consecință a războiului Rusia – Ucraina, fiind o combinație între stagnare și inflație. Cu alte cuvinte, vor crește prețurile – și mai mult- dar nu va crește și economia. Stagflația poate apărea, conform teoriilor care există pe piață, atunci când este înregistrat un șoc de aprovizionare (ca-n `73, când prețul petrolului a crescut cu 70%) sau când guvernele au implementat politici dăunătoare printr-o creștere excesivă a circulației banilor.
Analizele economice existente pe piață susțin că există o multitudine de semne care arată riscul unei stagflații, printre acestea numărându-se: scumpirea materiilor prime, problemele în lanțurile de aprovizionare, războiul din Ucraina, deficite mari, deficit de forță de muncă sau cantitatea de bani introdusă în economie.
