office@ajutorfinanciar.ro

Bruxellesul, avertisment despre CRIZA alimentară. Ce urmează, de ce se întâmplă și cum vom trece la carnea SINTETICĂ: Se ”cocea” de 20 de ani / Avem o problemă

By: ajutorfinanciar0 comments

Foto: Pexels
Foto: Pexels

Care este riscul unei crize alimentare în Europa și implicit și în România. Analiștii economici și europarlamentarii de la Bruxelles trag un semnal de alarmă.

După criza din sănătate generată de COVID-19 și criza financiară despre care s-a tot vorbit în ultimii doi ani, acum se vorbește din ce în ce mai mult despre amenințarea unei crize alimentare. 

Explozia prețurilor și scumpirile pe bandă rulantă dau mari bătăi de cap românilor, iar criza îngrășămintelor, criza din agricultură mai bine zis, poate aduce criza alimentară în 2022.

Analistul economic Mircea Coșea a avertizat de mult că vom asista la o altă criză pe planul producției agricole, iar spusele lui sunt confirmate de la Bruxelles.

“Producția agricolă va declanșa o criză alimentară importantă, peste 5-10 ani, care se va vedea nu prin producție, ci prin prețuri, care vor crește foarte mult, lucru care deja se vede în anumite zone și-n anumite perioade. În 2020-2021, prețurile agricole au crescut în permanență, prețurile agro-alimentare, incluzând aici și produsele din carne”, a spus profesorul Mircea Coșea, pentru DC NEWS. 

Printre cauzele care au dus la creșterea acestor prețuri stau efectele meteorologice (precum seceta), dar și “goana după producții foarte mari și foarte accesibile”, generată de consumerismul ridicat, care a dus la scăderea foarte importantă a prețurilor de achiziție. “Măslinul, cafeaua, floarea soarelui și vinul sunt deja în criză pe plan mondial”, a punctat Mircea Coșea. 

În presa franceză, a apărut “ideea” conform căreia producția agricolă a unor țări devine prea mare față de posibilitățile de valorificare pe care le au țările “tradiționale”. România era menționată, în acest context, ca un mare producător de porumb și de floarea-soarelui. Totodată, s-a referit la producția românească de miere, “care iar era un pericol”, a mai spus Mircea Coșea, atrăgând atenția că astfel de “idei” sunt adesea lansate de presa franceză. 

”Criza asta se ”cocea” de 20 ani”

“Criza asta este momentul în care ceea ce se ”cocea” în economia mondială de 20 de ani – ca urmare a faptului că criza cea mare din 2007-2008 n-a fost rezolvată – iar pandemia a fost momentul care a scos în față aceste dificultăți pe care le avea economia mondială și mai ales modelul ăsta neo-liberal al economiei globale, model win-win, chiar dacă unii îl condamnă. (…)

Rezultatul acestui model a fost neprevăzut, în termeni reali, de către cei care l-au inițiat: țările care au primit capitalul, privite ca locul unde se valorificau, un fel de țări de mâna a doua, au venit atât de importante încât au ajuns să fie ele cele care conduceau raportul dintre țările dezvoltate și așa-numitele țări emergente.

China este cea care a dezvoltat acest lucru, dar nu numai. Țări ca Thailanda, Filipine, Coreea de Sud au o dezvoltare atât de mare încât au început să aibă un cuvânt de spus. Lucrul ăsta trebuia să fie rezolvat cumva și cum? Prin aceste lanțuri valorice, adică lanțuri de operațiuni care duc la valorizarea unui produs. Pandemia a scos în evidență că-n situații de criză, țările dezvoltate pot suferi pentru că văd că depind, într-o manieră foarte importantă, de țările pe care le considerau subordonate din punct de vedere tehnologic”, a mai spus Mircea Coșea.

Urmează o criză alimentară? Avertisment de la Bruxelles

Europarlamentarul Carmen Avram a venit cu avertismentul de la Bruxelles în ceea ce privește criza alimentară și a spus care este situația României. 

Potrivit informațiilor de la Bruxelles, riscul unei crize alimentare este destul de mare, totul venind din cauza exploziei creșterii prețurilor și a lipsei de susținere a fermierilor.

“Dacă o să ne comportăm în continuare cu fermierii cum ne-am comportat în acești ultimi doi ani, dacă o să-i lăsăm în continuare să-și arunce tonele de produse pe câmp pentru că nu doresc retailerii să-i primească în magazin, atunci s-ar putea să avem o problemă. Vedem ce se întâmplă acum cu aceste controale care se fac în România, unde descoperă hrană cu Salmonella… nu-i așa că toată lumea ar vrea să mănânce o hrană curată și să nu se întrebe dacă nu cumva e în categoria aia nenorocoasă, cu ghinion că a cumpărat un pic de Salmonella?

N-ar fi mult mai bine să avem grijă de agricultură? Într-adevăr, Organizația pentru Agricultură și Alimentație indică o creștere a prețurilor la alimente cu 31,3% față de octombrie 2020. Deci într-un an a crescut o treime.

O treime de fabricile de îngrășăminte și amoniac din Europa au fost nevoite fie să se închidă, fie să reducă temporar producția din cauza creșterii prețurilor la gaze.

Peste jumătate dintre companiile de utilaje agricole din Europa estimează că producția se va opri în următoarele luni, din cauza lipsei de piese și de componente. Deci situația pare să fie destul de gravă, serioasă și mai critică pentru producătorii de combine și tractoare, care sunt vitale pentru agricultorii noștri, pentru că în acest domeniu, 3 producători din patru sunt forțați să oprească producția în următoarele patru săptămâni.

Deci există un risc, trebuie doar să-l conștientizăm și să luăm măsuri din timp!”, a declarat Carmen Avram, în exclusivitate pentru DC NEWS și DC NEWS TV.

Vom trece la carnea SINTETICĂ? Care e scopul urmărit

În lipsa alimentelor naturale, vor apărea din ce în ce mai mult alimente sintetice și se pare că trecerea la carne sintetică este luată deja în calcul de Comisia Europeană. 

Planul introducerii cărnii sintetice este reducerea la jumătate a cazurilor de cancer din Europa.

“Cred că se merge în această direcţie, dacă ne gândim la faptul că la nivelul Comisiei Europene s-au aprobat deja viermele de mătase şi lăcusta pentru consum uman. În Parlamentul European funcţionează o comisie specială pentru combaterea cancerului. Comisia Europeană îşi propune deci, de fapt, să reducă la jumătate cazurile de cancer diagnosticate în Europa. Pentru ca acest lucru să aibă loc sunt aceste măsuri, printre care şi reducerea consumului de carne.

Această măsură apare şi în strategia “De la Fermă la Furculiţă”, ceea ce îi îngrijorează pe crescătorii de animale. Ei ne spun că oricum şeptelul României a scăzut sub 1 milion de capete în ultimii ani. Dar cred că nu va fi o problemă cât timp această dietă nu va deveni obligatorie şi se va face o campanie de conştientizare, pentru a se înţelege că consumul de carne e bun, dar nu în exces, şi oamenii trebuie să cumpere cât consumă. Dacă consumă mai mult decât au nevoie există riscuri asupra sănătăţii lor, iar dacă nu consumă creşte cantitatea de hrană aruncată.

Deci da, se umblă la consumul de carne, dar nu vedem nimic concret în afară de consumul celor două insecte, dar trebuie să ne pregătim pentru o perioadă în care să înţelegem că trebuie să consumăm carne mai puţină pentru a fi mai sănătoşi“, a mai spus Carmen Avram. 

Securitatea alimentară a UE, inclusiv a României, pusă în PERICOL

Parlamentul European a dus negocieri lungi și dure pentru formarea noii Politici Agricole Comune, iar rezultatele au fost imprevizibile până în ultimul moment, dar și cum s-a ajuns la varianta de astăzi.

Mai mult, Carmen Avram a subliniat faptul că mulți români tratează subiectul agriculturii cu indiferență, un lucru destul de îngrijorător.

“Mulți dintre români cred că subiectul agriculturii nu necesită un interes sporit. Agricultura are rol în fiecare zi prin ceea ce punem în farfurie și prin faptul că agricultura reprezintă un element de siguranță națională, mai ales în contextul în care se vorbește despre o criză alimentară și e momentul să fim tot mai atenți la ceea ce se întâmplă.

În legătură cu acest PAC, cred că cu un an înainte de implementarea noii Politici Agricole Comune, nu se mai pune problema de mulțumire sau nemulțumire. Votul care s-a dat a fost un gest de responsabilitate din partea europarlamentarilor, pentru că trebuia să se ajungă la un compromis, trebuia să se definitiveze negocierile, pentru că altfel riscam să punem securitatea alimentară a UE, a întregii Uniuni și a românilor în pericol.

Acordul la care s-a ajuns e un compromis, el nu poate să mulțumească pe toată lumea. Pentru unii e prea puțin, pentru alții e prea mult din punct de vedere al ambițiilor de mediu, dar e un acord care s-a negociat vreme de trei ani. Comisia Europeană a întârziat jumătate de an să propună cele trei regulamente, apoi au început negocierile în Parlamentul European, apoi au avut loc alegerile din 2019, Parlamentul European s-a reconfigurat, sunt oameni noi în toate comisiile, componența CE s-a schimbat și ea, negocierile au fost în impas luni la rând și așa am ajuns în situația în care suntem în perioada de tranziție spre noul PAC și e deja foarte, foarte târziu”, a dezvăluit europarlamentarul. 

Fermierii mari, pedepsiți

“Negocierile au fost printre cele mai dure negocieri la care am asistat, dacă nu chiar cele mai dure! Nimic nu e stabilit până când totul nu e stabilit. S-a negociat literalmente până în ultima secundă.

Pentru România, cel mai mare pericol ar fi fost să se plafoneze subvențiile. Aici am avut o problemă timp de doi ani aproape, să ne luptăm să nu fie plafonate, pentru că există un curent în Parlamentul European, că trebuie să pedepsim fermierii mari pentru a fi salvați fermierii mici. De ce să fie pedepsiți fermierii mari?

Pentru că au fost asimilaţi şi numiţi ca atare în Parlamentul European drept oligarhi.

Adică s-a pornit o campanie care a început să îi numească oligarhi pe fermierii mari. Acest nume a sunat foarte prost în urechile europarlamentarilor. A devenit un atac la statele membre care aveau fermieri mari şi care ar fi reprezentat un pericol din punct de vedere al competiţiei. România era printre aceste ţări, având fermieri care sunt din ce în ce mai mari. Din fericire pentru fermierii noştri, plafonarea a rămas facultativ. Prin urmare, dacă România va distribui 10% din banii de subvenţii către fermele mici, atunci are libertatea de a nu aplica această plafonare. Precizez totuşi că fermele mici de la noi sunt mult mai mici decât ceea ce numesc în Occident autorităţile fermele mici”, a precizat Carmen Avram.

Pentru viitoarea Politică Agricolă Comună sunt alocaţi 20 miliarde de euro doar pentru România. 

Green Deal, o nouă șansă pentru agricultura europeană și cea românească

“Green Deal va schimba totul. Deja a început să se schimbe și simțim cu toții aceste prețuri la energie sunt datorate, spun specialiștii, 20%, trecerii la Green Deal, dar probabil că piața se va reglementa pe măsură ce ne vom înțelege și vom lua măsuri, așa că agricultura, la fel ca orice alt domeniu se va transforma și ea. Are posibilitatea să devină un model la nivel global de business, important este să fie ajutată. Partea bună este că Uniunea Europeană merge spre o agricultură care să ofere consumatorului hrană tot mai sănătoasă. O să vedem prin toate deciziile care se vor lua în perioada următoare, care sunt complementare cu cele care s-au luat deja, vom vedea această direcție spre o hrană tot mai sănătoasă pentru a crește nivelul de trai al omului, pentru a mări vârsta de pensionare eventual, pentru ca europeanul să fie din ce în ce mai puternic și să fie tânăr o perioadă mult mai lungă.

Pentru România asta ar fi o șansă enormă. Eu deja cunosc în țară la noi fermieri mari, care dau salarii mari, comparabile cu ce e în fermele de afară care își respectă muncitorii. Dacă faci calculul, descoperi că sutele alea pe care le câștigi în plus pe un câmp din Occident, le dai pe tot felul de alte lucruri, eventual pe o cazare, pe un drum spre casă, pentru benzină, pentru mâncare, pentru că nu ajunge ceea ce ți se dă acolo, pentru sănătate. La toate acestea se adaugă confortul personal, emoțional, psihic, că ești acasă la tine, că vorbești limba țării tale, că vorbești cu familia și s-ar putea să descopere cei care au plecat de-a lungul anilor din România ca să muncească pe câmpurile din Europa Occidentală, s-ar putea să descopere că nu mai merită să plece și există în România ferme care nu plătesc cât se plătește în Austria, dar avantajele sunt mai multe, iar în țara lor dacă se întâmplă ceva, au la îndemâna”, a explicat Carmen Avram. 

Suna un Consultant !

Related post

Leave A Comment